Doar patru din zece locuitori ai orașului Chișinău duc aparatele electrocasnice vechi la reciclare. Peste 50% dintre ei își schimbă telefonul o dată la cinci ani, iar 80% dintre oameni cunosc despre faptul că deșeurile electrice și electronice sunt dăunătoare pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, dacă nu-s eliminate cu grijă.

Cu toate acestea, 56% dintre chișinăuieni fie păstrează aceste dispozitive pe termen lung în gospodărie, fie le aruncă la gunoi împreună cu alte deșeuri, conform Studiului privind generarea și gestionarea e-deșeurilor în municipiul Chișinău, lansat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, cu suportul Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova).

Când echipamentele electronice ajung în stadiul de deșeu, adică nu mai pot fi utilizate, nu se aruncă la groapa de gunoi, dar trebuie duse la un depozit autorizat de colectare a Deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice (DEEE) sau aruncate în pubelele special amenajate pentru adunarea e-deșeurilor.

Unii locuitori ai Chișinăului spun că-și duc e-deșeurile la tomberoanele de colectare a aparatelor electronice, electrocasnice, baterii și alte deșeuri electrice. În anul 2018, la Chișinău au fost instalate 80 de pubele de colectare a DEEE, cu suportul PNUD Moldova. E-deșeurile sunt preluate de Garda de Reciclare care le reciclează.

Accesând harta punctelor de colectare a deșeurilor puteți identifica ușor toate locurile unde sunt instalate containere pentru strângerea e-deșeurilor. Majoritatea tomberoanelor sunt amplasate la benzinării, rețelele de marketuri, magazinele Maximum, Primăria Chișinău, preturi și alte instituții publice.
Tomberonul de la benzinăria de pe strada Mihai Viteazul

Unii moldoveni aleg să doneze dispozitivele vechi, încă funcționale, sau le vând la prețuri simbolice, iar alții le dau la fier vechi. Prin satele R. Moldova circulă automobile care cumpără fier vechi, electrocasnice și alte echipamente electrice la un preț de circa doi lei pentru un kilogram. Oamenii din spațiul rural aleg anume această metodă de a se debarasa de vechiturile ruginite.

Fie o fac pentru că li se oferă niște bani în schimbul aparatelor învechite, fie n-au alternativă, deoarece în sate și raioane practic lipsește colectarea autorizată a DEEE. Containere pentru e-deșeuri mai sunt amplasate în municipiile Bălți și Cahul.

Piața neagră a e-deșeurilor

Odată vândute negustorilor de fier vechi, o parte din aceste deșeuri ajunge pe „piața neagră”, unde echipamentele sunt dezmembrate, iar din ele se scot circuitele de valoare și metalele care pleacă la Metalferos sau la Uzina Metalurgică din orașul Râbnița, aflată în regiunea transnistreană. Din echipamentele vechi, de tip sovietic, pot fi extrase anumite metale semi-prețioase sau prețioase, aflăm de la Ruslan Nercaș, director executiv la MoldRec. Însă acești negustori aruncă la groapa de gunoi carcasele e-deșeurilor și tot ce nu-i de valoare. Partea bună e că MoldRec elimină plasticul prin incinerare, adică nimic nu pleacă la groapa de gunoi.
Ruslan Nercaș, director executiv MoldRec. Foto: Natalia Munteanu

„Nu merge nimic la groapă, chiar dacă sunt carcase din plastic. Eliminarea unor deșeuri ne costă. Acestea pleacă în România, unde sunt incinerate. Fracțiile de plastic sunt sărace în carbon, făcute astfel să nu susțină arderea, dar totodată e de calitate joasă și nu poate fi reciclat”, explică Ruslan Nercaș. În anul 2019, compania MoldRec, autorizată în colectarea, sortarea și comercializarea DEEE, a adunat de pe teritoriul Basarabiei și exportat la fabrica de reciclare din Buzău, România, peste 200 de mii de tone de e-deșeuri.

Eliminarea unei tone de baterii costă până la 2.800 de euro. Compania MoldRec deține o cotă de peste 80% din piața deșeurilor din R. Moldova, similar cu volumul deșeurilor generate de un județ din România.

Tubul catodic al unui televizor poate polua aproximativ 50 de metri pătrați, timp de 30 de ani, având în compoziție aluminiu, plumb, zinc, nichel, mangan, bariu sau cobalt. Frigiderele conțin freon care poate deteriora stratul de ozon și reduce capacitatea pământului de a se proteja de razele nocive ale soarelui.
Foto: Natalia Munteanu

Telefoanele conțin metale grele și metale rare. În compoziția echipamentelor electronice se găsesc aproximativ 60 de elemente din tabelul lui Mendeleev, iar 70% dintre componentele e-deșeurilor pot fi recuperate prin colectare și reciclare.

Preluarea gratuită a e-deșeurilor, o obligație legală

În Republica Moldova, a fost aprobat în anul 2018, prin Hotărâre de Guvern, Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, care obligă agenții economici să preia gratuit deșeurile electronice. „Ei vor suporta costurile. Până acum, deoarece nu era legislație, s-a lucrat direct cu agenții economici. Cei responsabili veneau și predau deșeurile la companiile de colectare și sortare”, spune Vitalie Toma, președintele Asociației Patronale MoldControl.
E-deșeuri

Potrivit legislației în vigoare, producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice sunt obligați să creeze centre de colectare a deșeurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice, inclusiv pentru baterii și acumulatoare. Distribuitorul trebuie să plaseze containerul de colectare într-un loc vizibil în zona de vânzare. Agenții economici care nu se conformează prevederilor legale riscă amenzi de până la nouă mii de lei. Până acum, cele mai disciplinate au fost companiile multinaționale. Antreprenorii autohtoni se implică mai puțin.

Programul „Rabla pentru electrocasnice”?

În Republica Moldova ar putea fi implementat programul „Rabla pentru electrocasnice”, similar celui din România. Cel puțin asta își propune să facă în anul 2021 Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP Moldova). Potrivit directorului de program de la IDEP Moldova, Iurie Calestru, moldovenii vor primi vouchere, care vor putea fi valorizate la magazine, în schimbul electrocasnicelor vechi (televizor, frigider, mașină de spălat etc.).

Valoarea tichetului va fi de până la două mii de lei, în funcție de clasa energetică a produsului. „Rabla pentru electrocasnice” are ca scop încurajarea moldovenilor să-și înlocuiască electrocasnicele uzate cu unele eficiente energetic, mai puțin poluante.

Tone de deșeuri care pun în pericol sănătatea oamenilor

În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediu și sănătatea populației. Este una dintre concluziile Curții de Conturi a R. Moldova în urma efectuării misiunii de audit asupra performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție și impactul lor asupra sănătății, în anul 2017.

Curtea de Conturi a stabilit că 99,7% sau 1147 de gunoiști situate în R. Moldova sunt neautorizate. Auditul a mai constatat că 80% din deșeurile de producție, generate anual, sunt eliminate împreună cu cele menajere, excepție făcând cele periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi, dar care nu sunt supuse reciclării.

Deși R. Moldova a aderat și a ratificat Convenția de la Minamata privind mercurul, încă nu s-a construit Centrul de gestiune a deșeurilor periculoase prevăzut în Planul de acțiuni. Potrivit datelor unui studiu, citat de Curtea de Conturi, pe teritoriul statului de la agenții economici și consumatorii casnici s-ar putea colecta o cantitate de circa 445 de tone de deșeuri cu conținut de mercur, care sunt foarte toxice.