Ritmul cu care exploatăm resursele naturale depășește capacitatea mediului de a le regenera și dacă omenirea continuă la rata de consum curentă, pentru anul 2050, vom avea nevoie de 2,5 planete pentru a putea satisface cererea.

    Diversificarea produselor, în ultimele decenii, a cauzat o creștere extremă a producției de ambalaje, devenind o adevărată provocare pentru lumea contemporană.

   Deși ambalajele au un rol de a proteja și a păstra parametrii calitativi ale produselor, cele mai multe sunt aruncate imediat după ce au fost desfăcute.

   În loc să ajungă în instalațiile de reciclare, plasticul, hârtia, cartonul, metalul și sticla, în cantități uriașe sunt îngropate în gropile de gunoi.

   Ministerul Mediului a anunțat că, odată cu aprobarea Regulamentului privind ambalaje și deșeurile de ambalaje (HG 561/2020), începând cu 1 ianuarie 2023, doar agenții economici înregistrați în Sistemul Informațional Automatizat - Managementul Deșeurilor (SIA-MD) pot plasa pe piață mărfuri care generează în procesul utilizării deșeuri de ambalaje (DAM).

   AP Moldcontrol asigură raportarea și supervizează întregul proces de colectare, transport și reciclare eco-rațională astfel încât, la final, DAM nu mai reprezintă un pericol. Gestionarea DAM în cel mai eficient și mai ecologic mod, pentru a reduce cantitatea acestui tip de deșeuri la minim, este unul dintre obiectivele de bază al AP Moldcontrol.

   În prezent, 91% din deșeurile de ambalaj ajung la groapa de gunoi sau în mediu, ceea ce înseamnă o pierdere enormă de materie secundară, care ar putea fi transformată în produse noi, implicând cu 20% mai puține emisii și evitând extracția excesivă a meteriilor prime.

         Care sunt benificiile reciclării:

         -  dintr-o tonă de hârtie veche se poate fabrica o tonă de celuloză (ceea ce înseamnă 2,500 de caiete);

        -  prin reciclarea deșeurilor de hârtie, pentru a face hârtie nouă, poluarea apei este redusă cu 35%, iar poluarea aerului cu 74%;

        -  1 tonă de hârtie reciclată înseamnă 17 copaci care nu mai trebuie tăiați, economisind peste 26 de tone de apă și aproape 1,8 tone de combustibil;

        -  procesul de reciclare a hârtie generează cu 70% mai puțină poluare decât dacă alegem să o producem din materie primă;

        -  sticla poate fi reciclată prin topire la infint, fără a-și pierde proprietățile, la fel ca în cazul aluminiului (din dozele de bere, suc), costurile de reciclare sunt mai mici decât cele             de producție a sticlei din materii prime, economisind astfel energie;

       -  pentru fiecare tonă de sticlă reciclată, se evită producerea emisiilor de carbon cu efect de seră de circa 315 kg, economisirea a 660 kg de nisip, consumul menajer de apă al                 unui locuitor pentru 4 zile;

       -  reciclarea unui kilogram de aluminiu economisește până la 6 kg de bauxită, 4 kg de produse chimice și 14 kwh de energie;

       -  reciclând o sticlă de plastic se economisește energie pentru funcționarea unui bec de 60W timp de 6 ore;

      -  pentru fabricarea unui produs nou din metale reciclat se economisește între 74% și 95% din energia necesară realizării aceluiași produs din resurse primare.

       Să nu uităm că primul pas din procesul de reciclare este colectarea selectivă, ce contribuie semnificativ la reducerea poluării, economisirea energiei, conservarea                          resurselor naturale și creșterea calității vieții și a aerului, precum și obținerea unor produse și ambalaje mai ieftine.